Adevărul despre relația Țiriac – Isărescu. „Țiriac a picat într-o capcană, nu trebuia să declanșeze acest circ”

Analistul politic Cozmin Gușă, președinte al FR de Judo, a vorbit la Realitatea TV despre disputa momentului în sportul românesc: meciul dintre Ion Țiriac și Banca Națională a României.

Cei mai importanți reprezentanți ai tenisului românesc au depus luni o Petiție oficială la Guvernul României, la Ministerul Tineretului și Sportului și la Ministerul Finanțelor Publice, pentru reincluderea în circuitul sportiv național și internațional a Arenelor de Tenis „Progresul”.Semnatarii petiției sunt: Ioan Țiriac, Ilie Năstase, Virginia Ruzici, Simona Halep, Irina Begu, Sorana Cîrstea, Andrei Pavel, Horia Tecău, Florin Mergea, Marius Copil, Adrian Ungur, Nicolae Frunză, George Cosac, Cosmin Hodor, alături de juniorii: Rareș Golescu (10 ani, locul 4 național), Ștefan Haită (9 ani, locul 20 național) și Mihai Haită (11 ani, locul 70 național) – prin reprezentanții legali ai acestora. Într-un comunicat remis MEDIAFAX, aceștia solicită autorităților competente să inițieze de îndată toate demersurile necesare pentru ca Statul Român, în calitatea sa de adevărat proprietar al Arenelor de Tenis, să redobândească folosința asupra locatiei, în vederea administrării bazei sportive conform scopului pentru care a fost construita, prin reincluderea acesteia în circuitul public sportiv național și internațional.

„Țiriac și Isărescu se cunosc bine, încă de înainte de ’89. Ambii sunt faimoși, inclusiv peste hotare, unul în domeniul financiar-bancar, celălalt în lumea sportului. Nu trebuia să se ajungă la acest circ. Diferența specifică dintre cei doi este că înainte de 1989 Mugur Isărescu îndeplinea sarcini pentru statul român, în timp ce domnului Țiriac i se cereau sarcini pentru stat. Ion Țiriac a fost un sportiv destul de mare, nu un gigant, despre performanțele sale în business, în care l-a ajutat și statul român, nu are rost sa vorbim. Dar felul smucit de a administra o relație cu BNR nu e corect. Și când a mutat turneu la Budapesta, a făcut afirmații antiromânești. A fost un lucru care nu a fost văzut bine de către românii domnului Țiriac, care l-au ajutat într-un fel să-și facă averea. Orban l-a primit cu brațele deschise, desigur. Nu am o relație contondentă cu niciunul, dar miza BNR nu trebuia jucată pe scenă, nici într-un mod conflictual. Dacă se poate vorbi de un simbol al României, acesta este azi Halep, ieri Ilie Năstase, cu el și cu Halep se poate discuta despre viitorul Arenelor BNR”, a declarat Cozmin Gușă.

„Am jumătate din vârsta lui Țiriac, un om aproape octogenar, dar îi sugerez că nu e o cale înțeleaptă să iasă la TV și să creeze scandal. Cu toată simpatia față de Țiriac, trebuie să decontăm ce a spus cu doi ani în urmă când și-a luat turneul si s-a dus la Budapesta”

„Cum s-a ajuns aici? Sunt foarte critic la adresa băncilor, mai ales cele străine. Nu am avut nimic împotriva lui Tudose când i-a criticat pe bancheri, ei au profitat de impotența statului român, au luat băncile pe bani puțini și au făcut profituri pe care le externalizează. Încă nu am înțeles perfect jocul acesta cu băncile străine, treburile au degenerat atunci când acești domni impostori din punct de vedere profesional, cum i-ai catalogat tu, Denise, eu nu-mi permit să spun acest lucru, și-au mutat războiul personal în anticamera premierului României, prin intermediul lui Piperea, care a făcut performanță la Oltchim, a adus compania care era în insolvență pe profit… Nu trebuia să se ajungă la acest circ la TV, totuși sunt oameni foarte importanți în stat, de la Isărescu la premier. Mihai Tudose când a vorbit împotriva băncilor nu a făcut circ, din discuțiile anterioare ale așa-zișilor consultanți s-a ajuns aici, la un joc de joasă factură”, a continuat președintele FRJ.

„Ion Țiriac a picat în aceeași capcană, nu văd rostul pentru care cel care se declară un mare român să meargă în continuare pe acest scandal public fără să se facă de râs. Arenele sunt un detaliu financiar, BNR are lucruri mult mai importante de făcut. Greșeala e că numele BNR se poartă într-un scandal public, se șifonează un brand în care noi credem. Treburile s-au defectat aici. Am jumătate din vârsta lui Țiriac, un om aproape octogenar, dar îi sugerez că nu e o cale înțeleaptă să iasă la TV și să creeze scandal. Cu toată simpatia față de Țiriac, trebuie să decontăm ce a spus cu doi ani în urmă când și-a luat turneul si s-a dus la Budapesta”, a încheiat analistul politic din Cluj.

CE SUSȚIN ȚIRIAC, NĂ‚STASE, RUZICI, HALEP, PAVEL și ceilalți semnatari ai petiției

Din informațiile oficiale și accesibile publicului rezultă că Arenele de Tenis se găsesc în proprietatea Statului Român și în prezent, iar BNR are cel mult un drept de administrare:

– Prin Decizia nr. 506 din anul 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit cu putere de lucru judecat că actele anterioare comunismului nu mai prezintă relevanță și nu pot fi invocate în mod valabil de BNR pentru a pretinde proprietatea vreunui bun; Mai exact, întreg patrimoniul deținut de această instituție publică înainte de perioada comunistă a fost preluat de stat prin acte de naționalizare care nu pot fi contestate de către BNR.

– Nu există nicio informație publică oficială și verificabilă în ce privește existența vreunui act valabil încheiat după anul 1989 prin care statul să fi transferat dreptul de proprietate asupra Arenelor de Tenis către BNR. Din contră, informațiile oficiale accesibile publicului infirmă existența unui astfel de act; Mai exact, în anul 2015, BNR a deschis cartea funciară a Arenelor de Tenis în baza unor acte anterioare comunismului (irelevante juridic în prezent), ceea ce confirmă că nu există vreun act ulterior perioadei comuniste prin care statul român să fi transferat în mod valabil proprietatea asupra Arenelor de Tenis în favoarea BNR; În plus, din arhivele Primăriei Municipiului București rezultă că, în anul 2001, BNR a solicitat restituirea Arenelor de Tenis în baza legii privind imobilele preluate abuziv de stat în perioada comunistă, dar cererea a fost respinsă; BNR nu ar fi solicitat restituirea Arenelor de Tenis dacă era de părere că le are în proprietate, ceea ce denotă confuzia existentă inclusiv la nivelul acestei instituții publice cu privire la titularul dreptului de proprietate asupra Arenelor.

– Protocolul despre care se vorbește în presă, dintre BNR și Ministerul Tineretului și Sportului, nu poate avea vreo relevanță juridică pentru mai multe motive. Pe de o parte, Protocolul nu a fost făcut public (nici măcar nu a fost menționat la Cartea Funciară), ceea ce demonstrează că nu produce efectele pretinse. Pe de altă parte, un Protocol pentru transferul dreptului de proprietate asupra Arenelor de Tenis trebuia aprobat de Guvern potrivit legii, ceea ce nu s-a întâmplat.

Semnatarii Petiției își manifestă încrederea că, în urma furnizării acestor clarificări, toate autoritățile publice implicate (inclusiv BNR) vor fi dornice să rezolve neînțelegerea existentă cu privire la proprietarul Arenelor de Tenis și, drept urmare, vor face tot ce le stă în putință pentru reincluderea Arenelor de Tenis în circuitul public sportiv național și internațional.

De asemenea, semnatarii Petiției își afirmă deschiderea și dedicarea de a coopera cu instituțiile publice competente în vederea atingerii acestui obiectiv de interes național. În ipoteza în care această petiție nu va primi un răspuns corespunzător, se va apela la mijloacele legale disponibile pentru realizarea acestor interese legitime.